Morchella crassipes de son nom vernaculaire Morille à pied épais[1] est un champignon ascomycètes, excellent comestible du genre Morchella de la famille des Morchellaceae dans l'ordre des Pezizales.
Morchella crassipes (Vent.) Pers. 1801
Chapeau de 25 à 30 cm. de haut ; fort identique à Morchella esculenta en plus puissante, moins fragile et au pied énorme, dilaté à la base, rétréci au sommet.
Rare, tardive, sous forêts de feuillus et taillis, reconnaissable à ses sporophores de grande taille et surtout son pied obèse, claviforme.
Morchella crassipes de son nom vernaculaire Morille à pied épais est un champignon ascomycètes, excellent comestible du genre Morchella de la famille des Morchellaceae dans l'ordre des Pezizales.
Morchella crassipes (Vent.) Pers., 1801 è una specie di fungo ascomicete della famiglia Morchellaceae.[1]
A ricettacolo conico, acuto alla punta, di colore bruno-olivastro, alveolato a costolature alte e spigolose, con margine libero.
Rigonfio al piede, alto, cavo, prima bianco poi lievemente ocra, aranciato.
Sottile, bianca di consistenza cerosa.
Odore e sapore non significativi.
Color crema in massa, ellittiche.
Fruttifica su terreno ricco di humus, gregario, in primavera.
Commestibile di buona qualità. Tossico da crudo come tutte le morchelle, dato che contiene acido elvellico, micotossina termolabile.
Morchella crassipes (Vent.) Pers., 1801 è una specie di fungo ascomicete della famiglia Morchellaceae.
Smardz grubonogi (Morchella crassipes (Vent.) Pers.) – gatunek grzybów należący do rodziny smardzowatych (Morchellaceae)[1].
Pozycja w klasyfikacji według Index Fungorum: Morchella, Morchellaceae, Pezizales, Pezizomycetidae, Pezizomycetes, Pezizomycotina, Ascomycota, Fungi[1].
Po raz pierwszy takson ten zdiagnozował w 1797 r. Étienne Pierre Ventenat nadając mu nazwę Phallus crassipes. Obecną, uznaną przez Index Fungorum nazwę nadał mu w 1801 r. Christiaan Hendrik Persoon, przenosząc go do rodzaju Morchella[1].
Niektóre synonimy nazwy naukowej[2]:
Nazwa polska według checklist[3].
Średnica od 8 do 12 cm, w dolnej części zrośnięta jest z trzonem, owalnie. Żebra kręte, pionowe, połączone z niższymi, poprzecznymi żebrami. Jamki głębokie, siwobrązowe lub brązowe, lecz zazwyczaj rdzawobrązowe[4]
Wysokość 6-12 cm i grubość 3-8 cm. Jest biały, czasem żółtawy, matowy, nieregularnie pionowo bruzdkowany[4].
Biały lub kremowy, bez zapachu i smaku[4].
Bladoochrowy[4].
Od 2014 r. w Polsce jest objęty ochroną częściową grzybów (chronione są okazy rosnące poza terenem ogrodów, upraw ogrodniczych, szkółek leśnych oraz poza terenami zieleni)[5]. Dawniej podlegał ochronie ścisłej.
Spotykany w łęgowych lasach, w wilgotnych miejscach. Owocniki Morchella crassipes są jadalne. Dorosły owocnik ma wysokość ok. 12-20 a nawet 30 cm (rzadko spotykane są takie okazy). Podobnym gatunkiem jest smardz jadalny (Morchella esculenta)[4].
Smardz grubonogi (Morchella crassipes (Vent.) Pers.) – gatunek grzybów należący do rodziny smardzowatych (Morchellaceae).
Morchella crassipes (Étienne Pierre Ventenat, 1797 ex Christian Hendrik Persoon, 1801)[1] din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella este o ciupercă comestibilă de tip Ascomycota. Această specie destul de rară este denumită în popor ciuciulete gras,[2] fiind în mod predominant locuitoare de sol saprofit. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord deja de la începutul lui aprilie până în mai (iunie), crescând solitar sau în grupuri mici prin zăvoaie, de asemenea în parcuri, grădini, poieni, la margini de pădure, și pe mulci.[3][4]
M. crassipes bătrână
Morchella crassipes poate fi confundată ușor în primul rând cu alte specii comestibile de genul Morchella, ca de exemplu cu Morchella costata,[5] Morchella deliciosa,[6] Morchella elata,[7] Morchella punctipes,[8] Morchella rotunda,[9] Morchella semilibera,[10] în tinerețe și cu Morchella esculenta,[11] respectiv Verpa bohemica[12] sau Verpa conica.[13]. Confuzii cu Gyromitra fastigiata,[14]Gyromitra gigas[15] și Gyromitra infula (comestibilă)[16] sunt de asemenea posibile.
Buretele poate fi confundat cu Phallus impudicus (buretele pucios) atunci când acesta și-a pierdut gleba.
!!Gyromitra fastigiata !!
!Gyromitra gigas!
Gyromitra infula
Morchella costata
Morchella deliciosa
Morchella elata
Morchella esculenta
Morchella punctipes
Morchella rotunda
Mitrophora semilibera
Phallus impudicus
Verpa bohemica
Verpa conica
Mai întâi trebuie menționat că zbârciogul semiliber nu poate fi mâncat crud pentru că conține puțină hidrazină care se dizolvă în timpul fierberii. De asemenea, consumat în porții mari, poate crea reacții neplăcute la persoane sensibile, pentru că buretele este greu de digerat.[17]
Ciuciuletele gras este de calitate gastronomică foarte bună, asemănător zbârciogului galben. El poate fi pregătit ca ciulama,[18], alături de legume sau ca sos, servit cu carne albă (pui, curcan, porumbel, vițel).[19] Se potrivește de asemenea la o mâncare de creier (porc, vițel) ori cu raci, scoici, melci[20] sau în foietaj cu șuncă, respectiv într-o plăcintă (de exemplu „pe modul reginei”, cu carne de vițel sau pui). Exemplare mai mari pot fi prăjite ca un șnițel[21] sau umplute cu carne, după ce au fost blanșate.[22]
Uscați și preparați după înmuiat, bureții dezvoltă un gust și miros mai intensiv (folosiți și apa de înmuiat filtrată printr-o sită).
Materiale media legate de Ciuciulete gras la Wikimedia Commons
Morchella crassipes (Étienne Pierre Ventenat, 1797 ex Christian Hendrik Persoon, 1801) din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella este o ciupercă comestibilă de tip Ascomycota. Această specie destul de rară este denumită în popor ciuciulete gras, fiind în mod predominant locuitoare de sol saprofit. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord deja de la începutul lui aprilie până în mai (iunie), crescând solitar sau în grupuri mici prin zăvoaie, de asemenea în parcuri, grădini, poieni, la margini de pădure, și pe mulci.
Morchella crassipes je grzib[5], co go nojprzōd ôpisoł Étienne Pierre Ventenat, a terŏźnõ nazwã doł mu Christiaan Hendrik Persoon 1801. Morchella crassipes nŏleży do zorty Morchella i familije Morchellaceae.[6][7] Żŏdne podgatōnki niy sōm wymianowane we Catalogue of Life.[6]
Morchella crassipes je grzib, co go nojprzōd ôpisoł Étienne Pierre Ventenat, a terŏźnõ nazwã doł mu Christiaan Hendrik Persoon 1801. Morchella crassipes nŏleży do zorty Morchella i familije Morchellaceae. Żŏdne podgatōnki niy sōm wymianowane we Catalogue of Life.
Велике товсте плодове тіло заввишки до 23,5 см. Яйцеподібна жовтувато-сірувата шапинка розміром до 10 см, з глибокими виїмками, край прирослий до ніжки. Горбкувата порожниста ламка жовтувато-біла ніжка потовщується до низу.
Плодові тіла з'являються у квітні — травні.
Західна та Центральна Європа, Північна Америка. В Україні відомий з Правобережного, Харківського Лісостепу та Гірського Криму. Росте у листяних лісах з граба, клена, ясена і тополі, на багатому органічними речовинами ґрунті, часто вкритому мохом.
Включений до третього видання Червоної книги України (2009 р.).
_Rehm_205091.jpg)
.jpg)
.JPG)
