Vyza (latinsky Huso) je rod velkých chrupavčitých ryb z čeledi jeseterovitých.[2] Patří sem tyto dva druhy:
{{Cite journal}} označená jako k „pouze dočasnému použití“. 
Obrázky, zvuky či videa k tématu vyza ve Wikimedia Commons
Vyza (latinsky Huso) je rod velkých chrupavčitých ryb z čeledi jeseterovitých. Patří sem tyto dva druhy:
Vyza malá (Huso dauricus), též kaluga (Georgi, 1775) Vyza velká (Huso huso), též běluga (Linné, 1758)Die Hausen (Huso) sind eine Fischgattung aus der Familie der Störe (Acipenseridae) mit zwei Arten, dem Europäischen Hausen (Huso huso) und dem Kaluga-Hausen (Huso dauricus). Beide Arten können Längen deutlich über vier Meter erreichen und sind vom Aussterben bedroht.
Manche Autoren ordneten die Hausen innerhalb der Echten Störe in eine eigene Unterfamilie (Husinae) ein. Neuere morphologische und genetische Untersuchungen weisen allerdings darauf hin, dass die Gattung polyphyletisch ist und ihre Arten als Acipenser huso und Acipenser dauricus in die Gattung Acipenser eingeordnet werden sollten.
Bei den Hausen ist das Maul im Gegensatz zu den Stören (Acipenser) breit und halbkreisförmig und öffnet sich nach vorne. Die Barteln sind abgeflacht. Außerdem sind die Kiemenmembranen beider Kopfseiten miteinander verbunden und weisen eine vom Isthmus freie Falte auf der Bauchseite auf.
Die Hausen (Huso) sind eine Fischgattung aus der Familie der Störe (Acipenseridae) mit zwei Arten, dem Europäischen Hausen (Huso huso) und dem Kaluga-Hausen (Huso dauricus). Beide Arten können Längen deutlich über vier Meter erreichen und sind vom Aussterben bedroht.
Manche Autoren ordneten die Hausen innerhalb der Echten Störe in eine eigene Unterfamilie (Husinae) ein. Neuere morphologische und genetische Untersuchungen weisen allerdings darauf hin, dass die Gattung polyphyletisch ist und ihre Arten als Acipenser huso und Acipenser dauricus in die Gattung Acipenser eingeordnet werden sollten.
Belugalar (Huso) — osyotrsimonlar oilasiga mansub baliqdar urugʻi. Yarimoy shaklidagi keng ogʻzi, pastki lablari oʻrtasidan kesik borligi va jabralarining tuzilishi bilan boshqa baliklardan farqqiladi. 2 turi: beluga (Huso huso) va kaluga (Huso dauricus) bor. Beluga Kaspiy, Qora, Azov va Adriatika dengizlarida va ularga quyiladigan daryolarda yashaydi. Tanasining uz. 4 – 5 m, ogʻirligi 1,5 t gacha keladi. B. baliklar bilan, yosh baliqchalar esa suv tubidagi mayda umurtqasizlar bilan oziklanadi. B. oʻtkinchi baliqlardan. Bir necha yilda bir marta may—iyun oylarida tez oqar daryolarning toshloq joylariga kelib 200 000 dan 1 mln. gacha tuxum qoʻyadi. Erkaklari 12 — 14 yoshda, urgʻochilari 16—18 sshda voyaga yetadi. 100 yildan ortiqroq yashaydi. B. osyotrsimonlar, xususan sterlyad bilan, shuningdek sevryuga va tikondum baliklar bilan gibrid hosil qiladi. B.ning sterlyad bilan gibridi besterni sunʼiy chatishtirish orqali yetishtirilgan. Bester koʻpaytirish maqsadida reslublikamizning hovuz baliqchilik xoʻjaligiga keltirilgan. Qimmatbaho goʻshti va ikrasi uchun ovlanadi.
Belugalar (Huso) — osyotrsimonlar oilasiga mansub baliqdar urugʻi. Yarimoy shaklidagi keng ogʻzi, pastki lablari oʻrtasidan kesik borligi va jabralarining tuzilishi bilan boshqa baliklardan farqqiladi. 2 turi: beluga (Huso huso) va kaluga (Huso dauricus) bor. Beluga Kaspiy, Qora, Azov va Adriatika dengizlarida va ularga quyiladigan daryolarda yashaydi. Tanasining uz. 4 – 5 m, ogʻirligi 1,5 t gacha keladi. B. baliklar bilan, yosh baliqchalar esa suv tubidagi mayda umurtqasizlar bilan oziklanadi. B. oʻtkinchi baliqlardan. Bir necha yilda bir marta may—iyun oylarida tez oqar daryolarning toshloq joylariga kelib 200 000 dan 1 mln. gacha tuxum qoʻyadi. Erkaklari 12 — 14 yoshda, urgʻochilari 16—18 sshda voyaga yetadi. 100 yildan ortiqroq yashaydi. B. osyotrsimonlar, xususan sterlyad bilan, shuningdek sevryuga va tikondum baliklar bilan gibrid hosil qiladi. B.ning sterlyad bilan gibridi besterni sunʼiy chatishtirish orqali yetishtirilgan. Bester koʻpaytirish maqsadida reslublikamizning hovuz baliqchilik xoʻjaligiga keltirilgan. Qimmatbaho goʻshti va ikrasi uchun ovlanadi.
Taxonavigaçion
Huso
Huso is a genus of large sturgeons from Eurasia. It contains two species, both of which are critically endangered:
Recent data indicate a polyphyletic origin of the genus Huso, and it is suggested that the two Huso species should be included in the genus Acipenser.[4][5][6]
editDOB.JPG)
Huso is a genus of large sturgeons from Eurasia. It contains two species, both of which are critically endangered:
Huso dauricus (Georgi, 1775) (kaluga) Huso huso (Linnaeus, 1758) (beluga)Recent data indicate a polyphyletic origin of the genus Huso, and it is suggested that the two Huso species should be included in the genus Acipenser.
Huzo (Huso) estas genro de du specioj de fiŝoj el la superordo kondrosteoj (aktinopterigaj fiŝoj kun precipe kartilaga skeleto)[1] kaj ordo de acipenseroformaj.
La pli konata el la du specioj, la beluga huzo (Huso huso) vivas en la Nigra kaj la Kaspia maroj kaj en riveroj, kiuj fluas en ilin. Ĝi kreskas ĝis longeco de 6-9 metroj. Ĝia surfaco estas senskvama.
La beluga huzo naĝis ĝis Bratislavo en la Danubo, ĝis oni konstruis la akvoenergian centralon ĉe Ferpordo-interkrutejo (1964-1971). Ĝi ofte demetas frajojn en dolĉa akvo aŭ ĉe riverdelto en duonsala marakvo. Ĝi estas kaptata pro kaviaro.
La alia huzo-specio estas la kalugo (Huso dauricus). Ĝi vivas en la Amuro kaj laŭdire estas la plej granda nesalakva fiŝo de la mondo, atingante pezon de almenaŭ 1000 kg.
Huzo (Huso) estas genro de du specioj de fiŝoj el la superordo kondrosteoj (aktinopterigaj fiŝoj kun precipe kartilaga skeleto) kaj ordo de acipenseroformaj.
La pli konata el la du specioj, la beluga huzo (Huso huso) vivas en la Nigra kaj la Kaspia maroj kaj en riveroj, kiuj fluas en ilin. Ĝi kreskas ĝis longeco de 6-9 metroj. Ĝia surfaco estas senskvama.
La beluga huzo naĝis ĝis Bratislavo en la Danubo, ĝis oni konstruis la akvoenergian centralon ĉe Ferpordo-interkrutejo (1964-1971). Ĝi ofte demetas frajojn en dolĉa akvo aŭ ĉe riverdelto en duonsala marakvo. Ĝi estas kaptata pro kaviaro.
La alia huzo-specio estas la kalugo (Huso dauricus). Ĝi vivas en la Amuro kaj laŭdire estas la plej granda nesalakva fiŝo de la mondo, atingante pezon de almenaŭ 1000 kg.
Huso es un género de peces acipenseriformes encontrado en Eurasia. Contiene dos especies, ambas en peligro crítico de extinción:
Datos recientes indican un origen polifilético del género Huso, y se sugiere que las dos especies deben incluirse en el género Acipenser.[1][2] [3]
Huso es un género de peces acipenseriformes encontrado en Eurasia. Contiene dos especies, ambas en peligro crítico de extinción:
Huso dauricus (Georgi, 1775) (esturión kaluga) Huso huso (Linnaeus, 1758) (esturión beluga)Datos recientes indican un origen polifilético del género Huso, y se sugiere que las dos especies deben incluirse en el género Acipenser.
Huso Acipenseridae familiako arrain aktinopterigioen generoa da. Barnean bi espezie ditu[1].
Huso Acipenseridae familiako arrain aktinopterigioen generoa da. Barnean bi espezie ditu.
Huso est un genre de grands poissons anadromes de la famille des acipenséridés. Il contient deux espèces.
Huso est un genre de grands poissons anadromes de la famille des acipenséridés. Il contient deux espèces.
Huso é un xénero de peixes condrósteos da subfamilia dos acipenserinos, da familia dos acipenséridos dentro da orde dos acipenseriformes.
Huso é un termo do latín medieval derivado do antigo alto alemán Hūso, voz relacionada coa do noruegués dialectal huse, "cranio", probabelmente en alusión ás placas óseas que protexen a cabeza destes peixes.[2]
O xénero comprende 2 especies, segundo a clasificación do SIIT:[3]
Datos recentes indican unha orixe polifilética do xénero Huso, e algúns autores suxieren que as súa dúas especies deberían incluirse no xénero Acipenser.[4][5][6]
Huso é un xénero de peixes condrósteos da subfamilia dos acipenserinos, da familia dos acipenséridos dentro da orde dos acipenseriformes.
Huso je kritično ugroženi rod jesetri. Sastoji se od dvije vrste:
Huso huso (Moruna), Linnaeus, 1758. Huso dauricus (Kaluga), Georgi, 1775.Huso Brandt and Ratzeburg, 1833 è un genere della famiglia degli Acipenseridi. Insieme al genere Acipenser costituisce la sottofamiglia degli Acipenserini.
I membri del genere Huso si distinguono dagli storioni del genere Acipenser per la forma della bocca e dei barbigli: nelle due specie di Huso, infatti, la bocca, grande e semilunata, si estende fino al margine del muso e i barbigli sono appiattiti. Negli Acipenser, invece, la bocca è assai più piccola e i barbigli sono arrotondati.
Rispetto al più numeroso genere Acipenser, Huso comprende solamente due specie: lo storione ladano o beluga e il kaluga. Lo storione ladano (Huso huso), diffuso nell'Adriatico, nel Mar Nero e nel Caspio, è comunemente noto in Russia come «beluga», con lo stesso nome, cioè, che lungo le coste settentrionali russe viene attribuito ad un Cetaceo, il delfinattero bianco (Delphinapterus leucas). Tipica forma migratrice, lo storione ladano si trasferisce abitualmente per svernare e per deporre le uova nei grandi fiumi che sfociano nei mari dove è solito vivere: a seconda delle stagioni e dell'entità numerica dei banchi risalenti la corrente, è così possibile suddividere la specie in razze estive e razze invernali. Un tempo, questo gigantesco storione era molto comune lungo tutto il corso del Danubio: Schrank, ad esempio, riferisce che nel 1692 esemplari della specie si erano spinti addirittura fino alla Baviera e, secondo Olah, nel 1763 in Ungheria ne furono catturati in quantità tali da rendere impossibile una valutazione economica. Oggi lo storione ladano abita soltanto il corso inferiore del fiume e le acque del Mar Nero prospicienti la sua foce, che abbandona dopo il disgelo per risalire controcorrente fino quasi alla gola delle Porte di Ferro, ove depone generalmente le uova. In Russia si cerca, con misure protezionistiche e allevamenti artificiali, di conservare o ricostituire i popolamenti di questa specie che, quale produttrice del famoso caviale «Beluga», riveste una notevole importanza economica. Il secondo rappresentante del genere, il kaluga (Huso dauricus), o beluga di fiume, è diffuso lungo il corso dell'Amur, fino alle sorgenti degli affluenti Šilka e Argun.
Huso Brandt and Ratzeburg, 1833 è un genere della famiglia degli Acipenseridi. Insieme al genere Acipenser costituisce la sottofamiglia degli Acipenserini.
Huso is een geslacht van straalvinnige vissen uit de familie van steuren (Acipenseridae).[1] Het geslacht is voor het eerst wetenschappelijk beschreven in 1833 door Brandt & Ratzeburg.
Huso is een geslacht van straalvinnige vissen uit de familie van steuren (Acipenseridae). Het geslacht is voor het eerst wetenschappelijk beschreven in 1833 door Brandt & Ratzeburg.
Multimedia w Wikimedia Commons Huso – rodzaj dużych ryb anadromicznych z rodziny jesiotrowatych (Acipenseridae), wraz z rodzajem Acipenser zaliczanych do podrodziny jesiotrów (Acipenserinae).
Pysk duży, półksiężycowatego kształtu, z rostrum zaokrąglonym w przekroju i ze spłaszczonymi wąsikami. Dobrze rozwinięta tryskawka. Przesłonki skrzelowe złączone ze sobą[2].
Gatunki zaliczane do tego rodzaju[3]:
Huso – rodzaj dużych ryb anadromicznych z rodziny jesiotrowatych (Acipenseridae), wraz z rodzajem Acipenser zaliczanych do podrodziny jesiotrów (Acipenserinae).
Huso é um gênero da família dos esturjões (Acipenseridae) que possui duas espécies : Esturjão-beluga (Huso huso) e Esturjão-kaluga (Huso dauricus). Os indivíduos deste gênero possuem uma boca grande e em forma de crescente (nos do gênero Acipenser, a boca é pequena e transversa), e membranas das guelras que se juntam sem a presença do istmo (nos do gênero Acipenser o istmo está presente). O focinho é curto e grosso, embora as populações do Mar Cáspio tenham um focinho mais comprido do que aquelas do Mar Negro. As barbelas (ou “bigodes”) são lateralmente achatadas e as branquispinhas são longas e cilíndricas.
Huso é um gênero da família dos esturjões (Acipenseridae) que possui duas espécies : Esturjão-beluga (Huso huso) e Esturjão-kaluga (Huso dauricus). Os indivíduos deste gênero possuem uma boca grande e em forma de crescente (nos do gênero Acipenser, a boca é pequena e transversa), e membranas das guelras que se juntam sem a presença do istmo (nos do gênero Acipenser o istmo está presente). O focinho é curto e grosso, embora as populações do Mar Cáspio tenham um focinho mais comprido do que aquelas do Mar Negro. As barbelas (ou “bigodes”) são lateralmente achatadas e as branquispinhas são longas e cilíndricas.
Huso este un gen de pești osoși anadromi marini mari care trăiesc în mări și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Corpul este alungit fusiform, acoperit cu cinci rânduri de plăci osoase longitudinale. Gura mare, în formă de semilună, ocupă aproape întreaga suprafață inferioară a capului; buza anterioară trece dincolo de verticala ochiului; botul scurt; mustățile turtite, prevăzute cu o membrană sensitivă, posterioară; membranele branhiale reunite, formând un pliu situat înaintea spiraculelor; stomacul nedivizat și cu pereții subțiri, în opoziție cu cel al genului Acipenser, unde stomacul este divizat în două regiuni, dintre care cea anterioară are pereții foarte groși, ca pipota dela păsări; narinele și ochii situați pe fața dorsală a capului. Coada heterocercă.
Cuprinde 2 specii de pești pe cale de dispariție:
În apele noastre, trăiește o singură specie: Huso huso, morunul.
Huso este un gen de pești osoși anadromi marini mari care trăiesc în mări și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Corpul este alungit fusiform, acoperit cu cinci rânduri de plăci osoase longitudinale. Gura mare, în formă de semilună, ocupă aproape întreaga suprafață inferioară a capului; buza anterioară trece dincolo de verticala ochiului; botul scurt; mustățile turtite, prevăzute cu o membrană sensitivă, posterioară; membranele branhiale reunite, formând un pliu situat înaintea spiraculelor; stomacul nedivizat și cu pereții subțiri, în opoziție cu cel al genului Acipenser, unde stomacul este divizat în două regiuni, dintre care cea anterioară are pereții foarte groși, ca pipota dela păsări; narinele și ochii situați pe fața dorsală a capului. Coada heterocercă.
Cuprinde 2 specii de pești pe cale de dispariție:
Huso huso, morunul - trăiește în Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Caspică și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Huso dauricus, kaluga - trăiește în bazinul râului Amur.În apele noastre, trăiește o singură specie: Huso huso, morunul.
Huso är ett släkte av fiskar som ingår i familjen störar.[1][2]
Arter enligt Catalogue of Life[1] och Dyntaxa[2]:
Denna fiskrelaterade artikel saknar väsentlig information. Du kan hjälpa till genom att tillföra sådan.
Huso är ett släkte av fiskar som ingår i familjen störar.
Arter enligt Catalogue of Life och Dyntaxa:
Білуга (лат. Huso) — рід риб родини Осетрових. Складається з двох видів:
Huso dauricus (Georgi, 1775) — Калуга Huso huso (Linnaeus, 1758) — БілугаHuso là chi cá tầm lớn. Chi chứa 2 loài:
Bài viết Lớp Cá vây tia này vẫn còn sơ khai. Bạn có thể giúp Wikipedia bằng cách mở rộng nội dung để bài được hoàn chỉnh hơn. Huso là chi cá tầm lớn. Chi chứa 2 loài:
Huso dauricus (Georgi, 1775) (Cá tầm Kaluga) Huso huso (Linnaeus, 1758) (Cá tầm Beluga)
Huso Brandt et Ratzeburg, 1833
Белу́ги (лат. Huso) — род рыб семейства осетровых.
Включает два вида[1]:
Белу́ги (лат. Huso) — род рыб семейства осетровых.
Включает два вида:
Huso dauricus (Georgi, 1775) — Калуга (рыба) Huso huso (Linnaeus, 1758) — Белуга
Wikispecies har information om 