A Paracquella (Macrolepiota procera) hè un tipu di fungu chì face parte di a famiglia di l' Agaricaceae.
U cappellu hè largu, u so diamitru variendu da 15 à 40 cm. À l'iniziu, u cappellu hè sferuidale ind'è a paracquella ghjovana. Dopu, u cappellu diventa mezu-ellitticu eppo hè finalmente pianu à maturità, ind'è a paracquella adulta. U pede hè bùfulu è fibrosu. Hè longu sin'à 40 cm.
Parechji sinonimi di Macrolepiota procera sò:
A paracquella hè un fungu manghjarecciu. U pede hè appena più duru, sopratuttu ind'è u fungu adultu, è si caccia d'abitudine.
Uni pochi di funghi chì s'assumiglianu à a paracquella sò:
ma sò tutti manghjarecci.
A paracquella hè assai cumuna in Corsica. Hè ancu chjamata u paracquellu (in Corti, Dizz. U Muntese), a cappusgiula, a cappelllina o u cappellu di mortu. U nome corsu paracquella vene da u fatu ch'è 'ssu fungu pare un picculu paracqua.
A Paracquella (Macrolepiota procera) hè un tipu di fungu chì face parte di a famiglia di l' Agaricaceae.
U cappellu hè largu, u so diamitru variendu da 15 à 40 cm. À l'iniziu, u cappellu hè sferuidale ind'è a paracquella ghjovana. Dopu, u cappellu diventa mezu-ellitticu eppo hè finalmente pianu à maturità, ind'è a paracquella adulta. U pede hè bùfulu è fibrosu. Hè longu sin'à 40 cm.
A paracquella ghjovanaParechji sinonimi di Macrolepiota procera sò:
Agaricus procerus Scop. Lepiota procera (Scop.) Gray Lepiotophyllum procerum (Scop.) Locq.A paracquella hè un fungu manghjarecciu. U pede hè appena più duru, sopratuttu ind'è u fungu adultu, è si caccia d'abitudine.
Uni pochi di funghi chì s'assumiglianu à a paracquella sò:
Macrolepiota gracilenta Macrolepiota excoriata Macrolepiota Konradiima sò tutti manghjarecci.